Teritoriul SDL, cartierul Vasile Alecsandri selectat pentru interventia DLRC este delimitat geografic si spatial de urmatoarele strazi si bulvarde: Bulevardul Unirii, Republicii, strazile 13 Decembrie, Oborului, si zona ZUM Craica. Cartierul este pozitionat in apropiere de principalele cai de transport rutier ale muncipiului, soseaua de centura, calea ferata industriala a orasului pana la gara de sud, la o distanta relativ mica fata de centrul orasului si de principalele institutii locale , administrative si financiare. ZUM prezent in cartierul Vasile Alecsandri alaturi de zona urbana functionala este comunitatea de romi Craica care se localizeaza geografic de-a lungul paraului Craica, paralalela cu strada Paltinisului si este cuprinsa intre calea ferata industriala si strada Paltinisului, comunitatea este pozitionata longitudinal fata de cele doua repere mentionate. Comunitatea se invecineaza cu cartierul Vasile Alecsandri, dar paraul Craica creeaza o izolare geografica care genereaza probleme in ZUM, deplasarea oamenilor de peste parau se face pe niste podete de lemn improvizate care genereaza pericol la deplasarea pe ele.
ZUM este reprezentată de cartierul Craica, o zonă cu populație finitădin punct de vedere statistic (estimată inițial la aproximativ 650 de persoane), cu o populație aflată în condiții precare din punct de vedere socio-economic, locuind preponderent în adăposturi improvizate (colibe). S-a dorit o radiografiere cât mai exactă a acestei zone și s-a ales ca metodă recensământul fiecărei colibe (adăpost improvizat). Procedând astfel, datele la nivel de gospodărie măsurate in chestionar oferă informații complete despre numărul de persoane în ceea ce privește caracteristicile socio-economice. Selecția respondentului în gospodărie s-a făcut respectând principiile eșantionării aleatoare, respondentul a fost ales în mod aleator aplicând metoda zilei de naștere (ultima persoană 18+ ani care și-a aniversat ziua de naștere a fost aleasă să răspundă la chestionar). În cazul în care această persoană nu era disponibilă la momentul vizitei operatorului, s-a revenit la acea adresa la o ora și data stabilită, ținându-se cont de disponibilitatea persoanei calificate pentru a răspunde la chestionar. Au fost identificate un număr de 122 de colibe (adăposturi improvizate) în care trăiesc 536 de persoane. 254 sunt adulți (vârsta 18 ani sau mai mult) și 282 sunt copii (vârsta sub 18 ani). Eșantionul de 122 de persoane selectate aleator din cele 254 ne furnizează un eșantion cu o eroare maxima de sondaj de 6.5% la un nivel de încredere de 95%.Perioada de culegere a datelor: 18 – 31 octombrie 2017. Structura obținută în teren pentru cei 122 respondenți a fost comparată cu informațiile obținute la nivel de gospodărie pentru variabilele sex si grupe de vârstă. Deși se poate constata o ușoară abatere în termeni de sex și grupe de vârstă (au fost intervievate mai multe femei si mai puține persoane tinere comparativ cu structura rezultată pe gospodărie), datele cu caracter calitativ culese informează despre tendința persoanelor de sex masculin tinere de a absenta frecvent din gospodărie.Focus grupurile au fost organizate la nivelul ZUM Craica, identificat conform Atlasului Zonelor Urbane marginalizate, pentru identificarea problemelor comunitare în teritoriul SDL, cu accent pe ZUM. Au fost organizate 2 focus grupuri cu reprezentanți ai comunității și un focus grup cu reprezentanți din mediul instituțional/ neguvernamental.
Dacă în Teritoriul SDL, locuitorii nu au probleme cu spațiul în care locuiesc, majoritatea fiind proprietari, în Craica situația este foarte dificilă. Cei mai mulți locuiesc în adăposturi improvizate. Doar aproximativ 5% dintre aceștia au declarat locuința ca fiind casă și chiar și în această situație nu au act de proprietate asupra terenului pe care este construită casa.
Dacă pe întreg teritoriul SDL, racordarea la utilități nu reprezintă o problemă, în ZUM Craica, situația este dramatică: 19% spun că nu au niciun fel de sursă de apă potabilă în apropiere, iar aproape 80% folosesc apă din puțuri sau fântâni. Aproape trei sferturi dintre aceștia declară că racordare improvizată la rețeaua de energie electrică, iar un sfert nu au sursă de energie electrică în locuință. De asemenea, 77% nu au gaz în locuințe, nici măcar butelii pentru gătit.
Aproximativ 12% din familiile din ZUM Craica nu posedă niciun fel de bunuri cum ar fi: 1) frigider/ combină frigorifică, 2) aragaz/ plită/ mașină de gătit, 3) televizor, 4) mașină de spălat sau 5) o sursă funcțională de încălzire (centrală termică/ convector/ sobă/ șemineu/ calorifer electric, etc.). Doar 70% dintre ei au o sursă de încălzire în adăpostul improvizat și doar 36% au un loc unde ar putea să gătească mâncare.
Pe teritoriul SDL, 81% din locuitori spun că spațiul pe care îl dețin este suficient de mare raportat la numărul de persoane în gospodărie. În ZUM Craica, 64% spun că spațiul e insuficient.
Doar 9% din Craica declară că copiii au spațiul lor și cei mai mulți dintre copii nu au condiții bune pentru efectuarea temelor.
Dacă pe teritoriul SDL, gradul de mulțumire în ceea ce privește locuința este destul de ridicat, locuitorii din Craica sunt nemulțumiți de situația lor în ceea ce privește locuirea.
Locuitorii teritoriului SDL sunt mai degrabă nemulțumiți si de modalitățile de petrecere a timpului liber, de parcurile și spațiile verzi existente, de locurile de joacă pentru copii și de locurile de parcare.
De asemenea, există un grad destul de mare de nemulțumire în ceea ce privește oportunitățile pe care le oferă zona legate de găsirea unui loc de muncă.Pentru locuitorii ZUM Craica, o problemă foarte mare este felul în care se depozitează gunoaiele și prezența câinilor vagabonzi. Pentru locuitorii teritoriului SDL, problemele sunt legate atât de poluare, cât și de depozitarea gunoaielor și de actele de vandalism.
Locuitorii teritoriului SDL spun să este dificil să ajungi din zonă la gară și la spital, dar și la locul de muncă sau la o piață agro-alimentară este destul de greu de ajuns.
Gradul de mulțumire a locuitorilor ZUM Craica este mai mare, o posibilă explicație fiind și că așteptările acestora legate de confort sunt mult mai mici, iar pe unele dintre facilități nu le folosesc.
De asemenea, persoanele care locuiesc în ZUM Craica se simt într-o proporție mai mare în nesiguranță în propria locuință decât cei care locuiesc în restul teritoriului, un fapt predictibil, având în vedere că adăposturile improvizate nu oferă confort în ceea ce privește securitatea. Totuși, foarte puțini locuitori din Craica speră că situația lor se va îmbunătăți în următorii ani. Cei mai mulți dintre ei cred că situația se va înrăutăți sau va rămâne la fel de precară și doar o treime au intenția de a se muta din locuința în care stau, această intenție fiind mai degrabă o dorință decât un plan.