Identificarea teritoriului vizat de Strategia de Dezvoltare Locală prin abordarea DLRC
1. Prezentarea generală a teritoriului SDL
În acest subcapitol este prezentat sintetic teritoriul SDL selectat pentru intervenția DLRC.
1.1. Delimitarea teritoriului SDL și întocmirea planului
Decizia referitoare la delimitarea exactă a teritoriului SDL a fost emisă de către Comitetul director al GAL – Decizia nr. 13/23.11.2023, conform hărților incluse în Anexa 2. În teritoriul SDL avem o populație totală estimată de 7149 locuitori din care 1649 locuitori pe străzile din ZUM. Teritoriul SDL cuprinde toate străzile cartierului Ferneziu din Municipiul Baia Mare: Strada AFINEI, Strada AGRISELOR, Strada THEODOR AMAN, Strada ARENEI, Strada ARINULUI, Strada ARŢARULUI Strada AVÂNTULUI; Strada BALADEI; Strada BARAJULUI; Strada BERDU; Strada BODI; Strada CAIŞILOR; Strada CARIEREI; Strada CÎMPUL LUI TRAIAN; Strada COLONIA TOPITORILOR; Strada CORBULUI; Strada DOINEI; Strada DORULUI; Strada DRUM NOU; Strada ECOULUI; Strada FERIGII; Strada FRAGILOR; Strada FUNICULARULUI; Strada GORUNULUI; Strada GUTINULUI; Strada HAIDUCILOR; Strada HERJA; Strada HIJA; Strada HORNULUI; Strada IGNIŞULUI; Strada IMAŞULUI; Strada LAZURI; Strada LIMPEDEA; Strada LIMPEDEA GROAPE; Strada LUNCI; Strada 8 MARTIE; Strada NICOVALEI; Strada PADURARILOR; Strada PĂSTRĂVULUI; Strada PIETRARILOR; Strada PÂRÂULUI; Strada PODINEI; Strada POIANA; Strada POŞTAŞULUI; Strada PRIMĂVERII; Strada PRUNDULUI; Strada RĂZOARELOR; Strada RÂULUI; Strada TĂUL ROŞU; Strada TĂURI; Strada TEIULUI; Strada TURNĂTORILOR; Strada UZINEI; Strada VALEA CERBULUI; Strada VALEA GLODIŞOR; Strada VALEA STEJARULUI; Strada VALEA TINEI; Strada ZEFIRULUI. Teritoriul ZUM Ferneziu este reprezentat de locuitorii unei zone distincte din cartierul Ferneziu: străzile Podinei, Bodi, Poiana, Zefirului, Uzinei, Barajului (de la magazinul Profi – intersecția străzilor Uzinei cu Barajului pâna la intersecția străzilor Barajului, Hija, Herja), Turnătorilor, Hornului, Gutinului și Primăverii.
1.2. Principalele caracteristici geografice
Cartierul Ferneziu, situat în partea de nord-vest a orașului Baia Mare, România, prezintă o serie de caracteristici geografice distincte. Acest cartier situat de-a lungul râului Firiza este înconjurat de dealuri, aspect caracteristic zonei montane Maramureș, oferind astfel un peisaj pitoresc și variat.
Zona este traversată de câteva cursuri mici de apă, contribuind la un peisaj verde și fertil. În ceea ce privește clima, Ferneziu beneficiază de condiții climatice moderate, caracteristice regiunii, cu veri plăcute și ierni relativ reci. Structura urbanistică a cartierului combină elemente moderne cu cele tradiționale, fiind un amestec de locuințe noi și vechi, împreună cu zone industriale restructurate.
Înconjurat de spații verzi și zone de agrement, Ferneziu oferă locuitorilor săi o combinație armonioasă între natură și urbanism. Există o singură cale de acces spre zona centrală a Municipiului Baia Mare, relieful făcând dificilă asigurarea accesului pe alte căi de acces. O cale ferată industrială acompaniază râul Firiza, însă este, în prezent, neutilizată.
1.3.Patrimoniul natural
Situat în aval de Barajul Firiza, cartierul este traversat de râul cu același nume. Fiind situat într-o zonă deluroasă, nu există riscuri semnificative cu privire la dezastre naturale. Trecutul industrial al Municipiului Baia Mare a lăsat o amprentă importantă asupra calității solului în cartierul Ferneziu.
Cartierul este privat de spații publice de agrement și facilități de petrecere a timpului liber. Lacul Bodi situat în zona montană în apropierea cartierului este insuficient valorificat (ad-hoc). În apropierea acestuia, comunitatea de pasionați, cu sprijinul Salvamont a amenajat câteva trasee de ciclism montan și drumeție, marcate corespunzător. Cartierul este accesibil pe o singură cale rutieră de acces, deservită de transport public. Nu există bariere construite care separă zonele teritoriului de restul orașului. Strada Arenei și Școala Nicolae Bălcescu sunt separate de restul cartierului de râul Firiza, existând două căi de acces, una rutieră în partea sudică și una pietonală în zona nordică.
Solul cartierului este intens poluat cu metale grele, printre care Cadmiu, Plumb, Zinc, datorită amplasării uzinei Romplumb în apropierea centrului cartierului. Municipiul Baia Mare a demarat un proces de fitoremediere a două situri poluate istoric în acest cartier, cu rezultate foarte bune, procesul fiind în derulare în ultimii 4 ani.
1.4.Patrimoniul arhitectural şi cultural
În cartierul Ferneziu nu există monumente istorice sau arhitecturale remarcabile.
2.Comunitatea marginalizată din teritoriul SDL (inclusiv ZUM)
2.1.Studiul de referință reprezentativ la nivelul populației din teritoriul SDL
Studiul de referință reprezentativ la nivelul populației din teritoriul SDL
La nivelul populatiei din teritoriul SDL s-a realizat un studiu de referință. Populația aleasă pentru culegerea informațiilor este reprezentată de persoanele cu vârsta de 18 ani sau mai mult, cărora li s-a aplicat un chestionar.
Teritoriul SDL: Numărul de locuitori cu vârsta de 18 ani sau mai mult este de 7.146, conform datelor furnizate de Direcția Generală pentru Evidența persoanelor.
Teritoriul SDL cuprinde toate străzile cartierului Ferneziu din Muncipiul Baia Mare.
Tinându-se cont de resursele disponibile și de timpul alocat cercetării, a fost stabilit un volum al eșantionului de 470 de persoane, eșantionul este aleator sistematic, având o eroare maximă de sondaj de 4,4 % la un nivel de încredere de 95%. Datele culese au fost validate prin control telefonic, au fost controlate 20% chestionare din totalul chestionarelor realizate de fiecare operator. Calitatea datelor culese a fost validată adițional prin verificarea logică a bazei de date. Perioada de culegere a datelor a fost 01 noiembrie – 06 noiembrie 2023.
ZUM Ferneziu este reprezentată de locuitorii unei zone distincte din cartierul Ferneziu: străzile Podinei, Bodi, Poiana, Zefirului, Uzinei, Barajului (de la magazinul Profi – intersecția străzilor Uzinei cu Barajului pâna la intersecția străzilor Barajului, Hija, Herja), Turnătorilor, Hornului, Gutinului și Primăverii. În această zonă, conform datelor de la Direcția Generală pentru Evidența persoanelor locuiesc 1.649 persoane.
Selecția respondentului în gospodărie s-a făcut respectând principiile eșantionării aleatoare, respondentul a fost ales în mod aleator aplicând metoda primului membru major al familiei care deschide ușa/poarta.
În ZUM, au fost realizate minim 23% de chestionare din numarul de 470, având în vedere ca populația care locuiește pe străzile din ZUM este 23% din populația totală a SDL (cartierul Ferneziu).
Focus grupurile au fost organizate în perioada 07-15 noiembrie 2023 și s-au realizat pentru identificarea problemelor comunitare în teritoriul SDL, cu accent pe ZUM. Au fost organizate 2 focus grupuri cu reprezentanți ai comunității, unul cu persoane sub 30 de ani și altul cu persoane peste 30 de ani și un focus grup cu reprezentanți din mediul instituțional/ neguvernamental.
Pe baza datelor Studiului de referință, se determină că timpul comunității la nivelul teritoriului SDL este romă (având 14% persoane autodeclarate persoane de etnie romă), iar la nivelul ZUM, comunitatea este de asemenea, romă, având 40% persoane autodeclarate ca fiind rome.
2.2.Validarea și declararea zonei/ zonelor urbane marginalizate
Pe baza studiului de referință, s-a validat zona urbană marginalizată Ferneziu.
ZUM Ferneziu este validată ca Zona Urbana Marginalizată pentru că:
1. se regăsește în Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate – paginile 42 și 195.
2. rezultatele studiului de referință demonstrează indicatorii minimali din Tabelul 1
Conform datelor din Studiul de referință, rezultatele pe indicatorii minimali sunt următoarele:
Tabel 1. Indicatori cheie și praguri minimale pentru validarea zonelor urbane marginalizate
Zona Ferneziu este declarată ca fiind zonă urbană marginalizată – ZUM – zona urbana acumulează dezavantaje din perspectivele capitalului uman, ocupării forței de muncă și a locuirii. ZUM Ferneziu este o zonă intraurbană, izolată din punct de vedere social și în același timp săracă. Zum are un nivel scăzut de capital uman (stare precară de sănătate, nivel scăzut de educație), condiții precare de locuire și nivel scăzut de ocupare formală. Slaba calitate a serviciilor, stigmatizarea cu care este asociată aceasta zonă, reduc șansele populației de a evolua.
Pe baza datelor Studiului de referință, se determină că timpul comunității la nivelul teritoriului SDL este romă (având 14% persoane autodeclarate persoane de etnie romă), iar la nivelul ZUM, comunitatea este de asemenea, romă, având 40% persoane autodeclarate ca fiind rome.
3. Analiza diagnostic a nevoilor, resurselor și problemelor populației din teritoriului SDL
3.1.Populaţia şi caracteristicile demografice
În teritoriul SDL avem o populație totală estimată de 7149 locuitori din care 1649 locuitori pe străzile din ZUM, de unde s-au colectat date de la 470 persoane din teritoriul SDL și 140 din ZUM. În urma efectuării studiului de referință prin aplicarea chestionarelor celor 470 de persoane, au rezultat următoarele caracteristici demografice în ce privește teritoriul SDL și ZUM Ferneziu:
Număr de locuitori: 609 în ZUM, 2631 în SDL
Proporția copiilor (0-17 ani) din populația totală: 35.79% în ZUM Ferneziu și 15.81% în teritoriul SDL.
Nivelul de educație și calificare a adulților: în ZUM Ferneziu 15% din adulți nu au studii; 23% au absolvit școala primară, 29% gimnaziul, 14% au absolvit învățământul liceal și 18% școala profesională. În teritoriul SDL: 3% din adulți nu au studii, 11% au absolvit școala primară, 25% gimnaziul; 24% au absolvit învățământul liceal, 24% au absolvit școala profesională, 9% sunt cu studii universitare și postuniversitare.
Proporția persoanelor cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice: în ZUM Ferneziu 29% au un certificat de în cadrare in grad de handicap, o boală cronică sau alte afecțiuni care le limirează activitățile zilnice; în teritoriul SDL: 26% au un certificat de în cadrare in grad de handicap, o boală cronică sau alte afecțiuni care le limirează activitățile zilnice. Dintre persoanele declarate ca fiind cu boli cronice sau handicap, un procent de 45% din ZUM Ferneziu și un procent de 42% din teritoriul SDL reprezintă persoane care reușesc să își facă tratamentul indicat de medicul specialist/recuperarea.
Proporția populației de 15 -64 de ani care a absolvit maxim 8 clase (gimnaziu): în ZUM Ferneziu: 57,52%, în teritoriul SDL: 34,57%.
Participarea la educație a copiilor (0-17 ani): în ZUM Ferneziu 93% dintre copii sunt înscriși în sistemul de învățământ, iar în teritoriul SDL, 88% dintre copii sunt înscriși. Mulți au abandonat școala înainte de finalizarea ciclului primar sau gimnazial. Motivele invocate sunt cele legate de dificultățile materiale ale familiei, de refuzul copiilor de a mai merge la școală, de responsabilizarea acestora în ce privește îngrijirea fraților mai mici/ completarea veniturilor familiei sau, în cazul fetelor, de angajare în mariaje timpurii urmate de sarcini, nașteri.
Tendințe demografice: în ZUM Ferneziu, proporția persoanelor vârstnice (peste 65 de ani) în populație este de 19%, în timp ce în teritoriul SDL este de 31%. Dintre acestea, în ZUM Ferneziu 14% din gospodării au persoane dependente care au nevoie de sprijin, 19% în SDL.
Persoane vârstnice care locuiesc singure în ZUM Ferneziu 10% din care 8% beneficiază de sprijin, 14% in SDL, din care 54% beneficiază de sprijin.
Rezultatele focus-grupurilor realizate susțin datele rezultate în urma analizei de teren: SDL are un număr mare de persoane vârstnice, dar în același timp există și o proporție mare a copiilor între 0-17 ani. Familiile tinere care au copii și au participat la focus grup au menționat faptul că sunt din ce în ce mai multe familii tinere cu copii mici în SDL.
Gospodăriile sunt compuse atât dintr-o singură familie, cât și din 2-3 familii, 2-3 generații ale familiei respective.
Din punct de vedere al stării civile, 53% căsătoriți în ZUM, 62% în SDL, 5% din SDL sunt necăsătoriți, dar locuiesc împreună, spre deosebire de 12% in ZUM. Paternitatea în ZUM, în acte depinde de nevoi: lipsa recunoașterii copilului de tată atrage beneficiul social – alocatia monoparentală, mai mulți copii – alocație complementară, venit minim garantat mai mare, valoare mai mare a altor beneficii sociale.
Familiile sunt compuse în ZUM: 1 membru – 11%, 2 membri – 19%, 3 membri – 17%, 4 membri – 15%, 5 și peste 5 membri – 37% ; în SDL: 1 membru – 13%, 2 membri – 26%, 3 membri – 19%, 4 membri – 15%, 5 și peste 5 membri – 27%.
Există persoane plecate în străinătate în gospodării: 16% în ZUM, 17% în SDL. Dintre acestea, în ZUM, 52% au copii între 0-24 ani care să fi rămas acasă, 35% în SDL au copii care să fi rămas acasă.
3.2.Ocupare, mediul de afaceri și protecţie socială
Ocupația în prezent pentru cei din ZUM Ferneziu este: 22% salariați, 8% fără ocupație, dar cu o sursă de venit, 35% pensionari, 31% persoane inactive, casnice; în SDL 28% salariați, 5% fără ocupație, dar cu o sursă de venit, 45% pensionari, 18% persoane inactive.
Dintre tineri care au vârsta cuprinsă între 16 si 24 de ani, 83% nu sunt înscriși la școală și 83% nici nu sunt încadrați în muncă, în ZUM. Dintre tineri care au vârsta cuprinsă între 16 si 24 de ani, 72% nu sunt înscriși la școală și 66% nici nu sunt încadrați în muncă, în SDL.
Proporția persoanelor de 15- 64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii (salariați cu contract de muncă sau persoane care lucrează oficial pe cont propriu, cu sau fără angajați – patron sau administrator de firmă, PFA, AF, întreprindere individuală, liber profesionist) și nici nu urmează o formă de învățământ: 46% în ZUM Ferneziu și 32% teritoriul SDL.
Principalele surse de venit ale populației și situația fiananciară (venituri și cheltuieli)
În ZUM Ferneziu, principalele surse de venit declarate de locuitori sunt: pensie (incluzând pensia de urmaș, pensia pentru invaliditate, pensia la limită de vârstă) – 31%, alocații pentru creșterea copiilor – 29%, salariu – 25%, bani primiți de la rude din străinătate – 9%, venituri din munci ocazionale – 3%, ajutor social – 2%, alte surse de venit – 1%.
În teritoriul SDL, veniturile populației sunt compuse din: pensii – 41%, salarii – 30%, alocatii pentru creșterea copiilor – 18%, venituri din munci ocazionale – 7%, bani primiți de la rude din străinătate – 2%, ajutor social – 1%, alte surse de venit – 1%.
Un procent de 44 % din locuitorii din SDL apreciază situația lor financiară ca fiind nici bună nici rea, iar alți 22% consideră că au o proastă sau foarte proastă, iar 33% consideră că au o situație materială bună sau foarte bună. 46% din locuitorii din Zum Ferneziu apreciază situația lor materială/ financiară ca proastă sau foarte proastă. Alți 32% consideră că au o situație materială nici bună nici rea, în timp ce 21% consideră că au o situație materială bună. Rugați să își facă o autoevaluare pe o scală unde 1 înseamnă sărac si 10 însemnă bogat, locuitorii din ZUM se clasează în proporție de 39% pe primele 3 poziții (spre săracie), 21% pe poziția 4, 21% la mijloc, pe poziția 5 și 19% pe pozițiile 6,7 sau 8. Cei din teritoriul SDL, se clasează în proporție de 16% pe primele 3 poziții (spre săracie), 19% pe poziția 4, 32% la mijloc, pe poziția 5 și 33% pe pozițiile 6,7,8, 9 și chiar 10.
La întrebarea cum își apreciază veniturile, răspunsurile au fost următoarele:
Potrivit rezultatelor studiului de referință, în gospodăriile din ZUM Ferneziu ponderea cea mai mare o au cheltuielile cu hrana, curentul electric, medicamentele și gazele naturale. Pentru locuitorii din teritoriul SDL, cheltuielile cu curentul electric, hrana, gazele naturale și medicamentele, consumă cel mai mult din resursele financiare ale familiilor.
Afacerile locale și situația locurilor de muncă:
Teritoriul SDL nu abundă în oportunități de muncă pentru locuitorii săi. In cadrul focus-grupurilor am primit informații că la nivelul SDL există câteva magazine alimentare, dar nu există nici un sediu de bancă, nici o farmacie, nici un sediu sau punct de lucru al unei întreprinderi sau firme mai mari, astfel că locuitorii care lucrează trebuie să se deplaseze în alte zone ale orașului pentru a merge la muncă. Atât la nivelul studiului cantitativ, cât și la nivelul celui calitativ, a apărut ideea ZUM Ferneziu SDL Ne ajung pentru orice 2% 1% Trăim bine, dar nu ne permitem orice 28% 34% Trăim destul de bine 9% 25% Ne descurcăm greu 39% 29% Ne descurcăm, foarte greu 20% 9% Lipsă răspuns 2% 2% 36 Model Cadru – Strategie de Dezvoltare Locală antreprenoriatului și nevoia de susținere, în special financiară, dar și de formare profesională pentru demararea de start-up-uri.
Dezvoltarea de inițiative antreprenoriale: 11% în ZUM Ferneziu și 12% în SDL.
Domeniile de dezvoltare ale acestor ințiative antreprenoriale în ZUM sunt: construcții, comerț, florărie, frizerie, industria lemnului, cosmetică, spălătorie auto sau transport. În SDL, domeniile sunt: alimentație publică, cafenea, chioșc industrial, club sportiv, confecții, curațenie, service auto, spalătorie auto, fabrică de tăiței de casa, fermă de capre, activități afterschool copii, saloane înfrumusețare, decorațiuni evenimente.
3.3.Locuire și acces la utilităţi
Copii și tineri ai străzii, persoane fără adăpost din raza respectivă
În teritoriul SDL nu sunt identificate persoane fără adăpost sau copii ai străzii. In teritoriul SDL există doar o organizație nonguvernamentală, Fundația de voluntari Somaschi Baia Mare care acordă ajutoare sub formă de lemne , pachete alimentare sau non-alimentare unui număr limitat de persoane din ZUM. În afară de această organizație, servicii sociale și medicale mai sunt oferite de către Direcția de Asistență Socială Baia Mare, prin personalul său de specialitate. Însă, cu toate acestea, gradul de acoperire al nevoilor locuitorilor SDL este redus.
Numărul total de locuinţe în teritoriul SDL, tipurile de locuințe
Atât în SDL, cât și în ZUM locuințele sunt compuse preponderent din case, cu sau fără curte și într-o mică proporție blocuri cu apartamente sau garsoniere.
În ZUM, 74% sunt case cu curte, 10% sunt case fără curte, 12% apartamente sau garsoniere. În SDL, 87% sunt case cu curte, 4% case fără curte, 8% apartamente sau garsoniere.
Locuințele închiriate de autoritatea publică, în SDL sunt în număr 15.
Proprietatea asupra locuinţelor
În ZUM Ferneziu, majoritatea locuitorilor 78% declară dețin acte de proprietate asupra casei și 73% asupra terenului pe care este construită casa. Însă, în peste 70% din cazuri, nu există documente care să ateste aceasta. Casele au fost construite abuziv pe terenul care este în proprietatea statului român sau a Muncipiului Baia Mare. Falsa impresie că terenul și casa sunt pe numele lor este faptul că dețin contracte vechi, făcute de mână, care în prezent nu au valoare.
În teritoriul SDL, în 89% din cazuri, locuința este în proprietatea familiei sau a unui membru al familiei.
Nesiguranța locativă
În ZUM Ferneziu, 17% au declarat că terenul pe care le este construită locuința nu este în proprietatea lor sau a altui membru al familiei. În teritorul SDL, 8% au declarat că terenul pe care le este construită locuința nu este în proprietatea lor sau a altui membru al familiei.
Proporția locuințelor supraaglomerate: În ZUM Ferneziu, supraaglomerarea locuințelor e raportată de 54% dintre locuitori, spre deosebire de 25% în cazul teritoriului SDL.
Starea și calitatea locuinţelor
Conform rezultatelor studiului de referință, gradul general de satisfacție al locuitorilor din ZUM
Ferneziu și SDL față de condițiile de locuire lor se situează astfel:
În teritoriul SDL, 28% dintre participanții la studiu s-au declarat că clădirea necesită reparații importante, față de 38% dintre respondenții din ZUM Ferneziu.
Dotarea locuințelor cu bucătărie și baie
În ZUM Ferneziu 74% din locuințe au baie și 83% au bucătărie, în timp ce 90% din locuințele din teritoriul SDL au baie și 94% au bucătărie.
Situația datoriilor la utilități
La întrebarea dacă sunt la zi cu plata utilităților sau a chiriei, în ZUM – 66% au declarat că da, 26%
că sunt puțin în urmă și 6% că au datorii mari; în teritoriul SDL, 86% au declarat că sunt la zi cu plata
utilităților, 11% că sunt puțin în urmă și 2% că au datorii mari.
3.4.Accesul la instituții și servicii publice
În privința percepției asupra accesului la servicii medicale (analize medicale, consultații la cabinete medicale, prescriere de medicamente, internare/ spitalizare, îngrijiri medicale la domiciliu), nu există diferențe semnificative între populația din ZUM Ferneziu și populația din teritoriul SDL: în teritoriul SDL nu mai există de cel puțin 2 ani un cabinet medical. De asemenea, nu există o farmacie, o clinica sau un dispensar.
Astfel, 87% din ZUM Ferneziu și 91% din teritoriul SDL au afirmat că ar fi nevoie să fie dezvoltate în comunitatea lor servicii medicale.
Înființarea de noi cabinete medicale este văzută ca necesară de 32% din persoane din teritoriul SDL și de 94% de locuitorii ZUM.
Infrastructura de servicii sociale este subdezvoltată față de complexitatea și evoluția problematicii din ZUM, dar există servicii sociale oferite în teritoriu de furnizori publici și privați. Astfel, 64% din ZUM Ferneziu și 57% din teritoriul SDL au afirmat că ar fi nevoie să fie dezvoltate în comunitatea lor servicii sociale. 59% din ZUM Ferneziu își doresc înfiintarea de centre de zi și 50% din teritoriul SDL.
În ce privește serviciile educaționale, în teritoriul SDL există 2 școli și 2 grădinițe. Populația din teritoriul SDL declară că este necesar ca aceste grădinițe sau școli să aibă cel puțin o grupă/clasă care să aibă program prelungit. Acesta este și motivul pentru care mulți părinți nu se angajează, având nevoie să își îngrijească copiii dupa programul de la grădintă/școală.
Construcția de noi grădințe sau școli este văzută ca necesară de 25% de persoane din teritoriul SDL și doar de 18% de cei din ZUM.
Atât populația din ZUM Ferneziu, cât și cea din teritoriul SDL consideră transportul public/ în comun insuficient. Există o singură linie de transport în comun, care este supraaglomerată la orele de vârf.
Însă problema cea mai mare este numărul mare de persoane de etnie romă care circulă cu autobuzul, creând conflicte și acționând cu violență față de ceilalți călători sau față de controlori care nu fac față să aplice legea când le solicită biletele la control.
La nivel de SDL si ZUM, serviciile culturale și recreaționale sunt inexistente. Nu există în această zonă centre sau spații publice de petrecere a timpului liber sau de organizare a unor evenimente culturale. În ceea ce privește existența parcurilor, a terenurilor de sport și a locurilor de joacă pentru copii, există 2 parcuri mici de copii. Nu e de mirare astfel că în privința modalităților de petrecere a timpului liber, a parcurilor și a spațiilor verzi existente, atât cei din ZUM Ferneziu, cât și cei din teritoriul SDL se declară nemulțumiți, în cadrul focus grupurilor.
Locurile de parcare sunt o problema la nivel de SDL, fiind insuficiente si neamenajate. Însă cea mai mare problemă din punct de vedere al infrastructurii rutiere îl reprezintă lipsa trotuarelor, lipsa limitatoarelor de viteză, mai ales în zonele școlilor.
Alte nevoi identificate de populația din ZUM și teritoriul SDL sunt: locuire de munca (69% în Zum și 66% în teritoriul SDL) și construirea de locuințe sociale (46% în ZUM și 27% în teritoriul SDL).
3.5.Analiza problemelor comunitare ale diferitelor zone distincte din teritoriul SDL, cu accent pe ZUM
3.5.1. Persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială
În teritoriul ZUM populația este formată majoritar din persoane non-rrome, respectiv persoanele de etnie romă reprezentând un procent de 40% din totalul de 1.649 de persoane. La nivel de SDL ponderea populației de etnie rromă este de 14% din totalul de 7.146 de locuitori. Distribuția populației de etnie rromă în teritoriul ZUM este una atipică față de celelalte comunități marginalizate de pe raza Municipiului Baia Mare, respectiv în ZUM Ferneziu găsim persoanele de etnie rromă atât la marginea teritoriului ZUM (str. Podinei), căt și amestecați printre populația nonrromă (străzile Uzinei, Gutinului, Hornului și Zefirului), comparativ cu teritoriul SDL unde populația rromă este amestecată cu populația non-rromă. Această distribuție atipică a persoanelor de etnie rromă în cadrul teritoriului ZUM definește și problemele cu care se confruntă aceștia, persoanele de la marginea teritoriului ZUM confruntându-se cu probleme mai mari legate de locuire (lipsa actelor de proprietate asupra locuintei, neracordarea la toate utilitățile, supra-aglomerare) decât cele din celelalte zone ZUM.
Datele din Studiul de referință permit încadrarea populației din teritoriul SDL și ZUM între persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială.
Doar 22% din locuitorii teritoriului ZUM sunt persoane angajate, restul fiind 35% pensionari, 31% persoane inactive/casnice și 8% persoane fără ocupație, dar cu o sursă de venit., comparativ cu SDL unde proporția persoanelor angajate este mai mare, respectiv 28%.
Riscul de sărăcie reiese și veniturile realizate de către locuitorii din SDL și ZUM, unde sursele majoritare de venituri nu sunt salariile, ci pensiile, alocațiile copiilor și veniturile din munci ocazionale sau o combinație a mai multor tipuri de venit, de cele mai multe ori insuficiente pentru a acoperi un trai decent.
Astfel pentru ZUM, 31% dintre locuitori au ca unică sursă de venit pensia, 11% dintre aceștia trăiesc din pensie și alte tipuri de venit (alocații copii, venituri din munci ocazionale sau bani de la rude din străinătate), 15% realizează venituri doar din salarii, 7% dintre locuitorii ZUM au ca sursă de venit doar alocațiile copiilor, iar 9% dintre locuitori trăiesc din alocațiile copiilor și alte tipuri de venituri (munci ocazionale și bani de la rude din străinătate), 16% din locuitorii ZUM realizează venituri din salarii și alocațiile copiilor, 5% dintre aceștia pe lângă salarii și alocații mai au ca sursă de venit
muncile ocazionale și bani de la rudele din străinătate.
În teritoriul SDL, veniturile populației sunt compuse din: pensii – 41%, salarii – 30%, alocatii pentru creșterea copiilor – 18%, venituri din munci ocazionale – 7%, bani primiți de la rude din străinătate – 2%, ajutor social – 1%, alte surse de venit – 1%.
Aceste date se reflectă și în felul în care locuitorii din SDL și ZUM apreciază veniturile actuale ale gospodăriei lor, ZUM – 39% dintre locuitori spun că se descurcă greu, iar 20% se descurcă foarte greu cu veniturile actuale realizate. În ZUM doar 40 de persoane din totalul de 140 chestionate au apreciat că trăiesc bine, însă cu precizarea că nu își permit orice. Comparativ, în SDL 34% dintre persoane au răspuns că trăiesc bine, dar nu își permit orice, 25% dintre persoane apreciază că trăiesc destul de bine și doar 29% au apreciat că se descurcă greu, procentul fiind cu 10% mai mic decât
rezultatele din ZUM.
Riscul de sărăcie într-o comunitate marginalizată reiese și din condițiile de trai. Deşi în teritoriul SDL (cartierul Ferneziu) cea mai mare parte a populaţiei trăieşte în locuinţe aflate în proprietate personală (în ZUM 78%, iar în SDL 89%) sau a unui membru al gospodăriei, acest lucru asigurând o anumită stabilitate în viaţa oamenilor, calitatea locuirii este în general scăzută. Din studiul de referință, calitatea locuirii reiese din numărul de membrii dintr-o gospodărie, numărul de metri
pătrați care îi revin fiecărui membru al gopodăriei, gradul de mulțumire referitor la condițiile de locuit și starea locuinței.
În teritoriul ZUM, 34% dintre locuitori trăiesc în gospodării cu mai mult de cinci membrii (între cinci și nouă membrii), iar 4% trăiesc în gospodării cu mai mult de 10 membrii. Acest lucru duce la locuințe supraaglomerate, 54% dintre locuitorii din ZUM trăind în mai puțin de 15 mp. În teritoriul SDL, majoritatea persoanelor trăiesc în gospodării cu până la cinci membrii – 58%, iar ponderea celor care trăiesc în gospodării cu mai mult de cinci membrii este de 27%.
Locuirea reprezentând una din componentele esenţiale ale calităţii vieţii, răspunzând nevoilor de securitate materială, dar şi celor psihologice şi sociale, locuitorii din SDL și ZUM au fost întrebați despre gradul de mulțumire referitor la condițiile în care locuiesc.
În teritoriul ZUM, 31% dintre aceștia sunt fie foarte nemulțumiți, fie nemulțumiți de condițiile în care locuiesc. În teritoriul SDL, 42% se declară mulțumiți de condițiile de locuire, procentul celor care sunt foarte nemulțumiți sau nemulțumiți fiind de 20%.
În ceea ce privește starea în care se află locuința, în teritoriul ZUM , majoritatea locuitorilor consideră că locuința lor are nevoie de reparații – 82 %, iar 4 % consideră că locuința lor este într-o stare foarte proastă, necesitând demolare.
În teritoriul SDL, 76% dintre persoane consideră că locuința lor necesită reparații, iar 21% consideră locuința lor ca fiind într-o stare foarte bună, nefiind nevoie de reparații.
32% dintre locuitorii din ZUM întâmpină dificultăți cu plata utilităților sau a chiriei, 41% dintre ei considerând că plata facturii de utilități (curent și gaz) consumă cel mai mult din veniturile lor.
Comparativ în teritoriul SDL 86% dintre persoane sunt la zi cu plata utilităților sau a chiriei, deși și aceștia au răspuns că cele mai multe venituri le consumă facturile pentru utilități.
Astfel, 53% dintre locuitorii din ZUM nu au în gospodărie un autoturism, 66% nu dețin un computer/laptop, iar 44% dintre aceștia nu au acces la internet, comparativ cu teritoriul SDL unde situația este mai bună – 52% dețin un autoturism, 44% au un computer/laptop și 66% dintre locuitori au acces la internet.
Acest fapt are repercursiuni asupra calității accesului la resursele comunității, 53% dintre locuitorii din ZUM deplasându-se greu la instituțiile de stat cum ar fi spitale, asistență socială, primărie, etc.
Accesul dificil la resursele comunității, pentru locuitorii din SDL, mai ales ZUM, reiese și din concluziile focus grupurilor de unde reiese necesitatea alocării unui cabinet de medicină de familie, a unei farmacii, a unui cabinet stomatologic, a unui sediu de bancă, a unui post de poliție sau jandarmi, toate acestea neexistând în cartierul Ferneziu.
În ceea ce privește criteriul deprivării materiale, situația se prezintă la fel de pesimist, 77% dintre respondenții din ZUM au înregistrat între patru și nouă elemente de deprivare, fiind persoane care se confruntă cu deprivare materială severă dispunând de condiții de trai extrem de limitate din cauza lipsei resurselor. Majoritatea locuitorilor din ZUM nu își permit să să asigure încălzirea adecvată a locuinței – foarte multe dintre persoanele de etnie rromă din teritoriul ZUM își încălzesc locuința cu lemne iar singura posibilitate de a-și procura aceste lemne este prin intermediul ajutorului în bani acordat de către autoritățile publice locale. De asemenea, locuitorilor din ZUM lear fi foarte greu să facă față unor cheltuieli neprevăzute, să mănânce carne sau echivalent proteic în fiecare zi, deși pentru 34% dintre ei asigurarea hranei pentru familie reprezintă cel mai mare consum din punct de vedere al veniturilor alocate.
Proporția copiilor (0-17 ani) din populația totală este de 35,79% în ZUM și de 15,81% în teritoriul SDL.
În ZUM 93% dintre copii sunt înscriși la școală, comparativ cu un procent de 88 în SDL. Dintre aceștia în ZUM 78% frecventează școala, comparativ cu 80% în teritoriul SDL. Riscul de abandon școlar fiind mai mare în teritoriul ZUM, în mare parte din cauza condițiilor de trai și a riscului de sărăcie în care se află locuitorii.
Datele cu privire la categoriile de persoane care pot face parte din grupul țintă pentru intervențiile propuse prin SDL se prezintă după cum urmează:
1. Persoane vârstnice
În teritoriul SDL 31% dintre locuitori sunt persoane de peste 65 de ani, iar în ZUM 28% din totalul populației este cu vârsta de peste 65 de ani. Aceștia intră în categoria persoanelor din grupuri marginalizate pentru care este necesară îmbunătățirea accesibilității la serviciile sociale.
2. Persoane de etnie romă (minorități din comunități urbane marginalizate)
14% din totalul populației SDL s-a declarat de etnie romă, însă în teritoriul ZUM proporția este mult mai mare, respectiv 40% din totalul populației. Persoanele de etnie romă, care cuprind copii, tineri, adulți si persoane vârstnice pot face parte din grupul țintă pentru toate intervențiile propuse prin SDL.
3. Copii
În teritoriul SDL locuiesc 416 de copii cu vârsta între 0 și 18 ani, iar în teritoriul ZUM sunt 218 de copii. Dintre aceștia, în SDL majoritatea frecventează școala, însă în teritoriul ZUM doar 80% dintre copii se duc la școală, iar 5% dintre ei sunt în situație de risc de abandon școlar.
3.5.2.Problemele comunitare din perspectiva cetățenilor și a autorităților/instituțiilor
Studiul de referință a condus la identificarea mai multor probleme în teritoriul SDL, atât din perspectivă calitativă, cât și cantitativă. În cadrul focus grupurilor au fost invitați să identifice problemele din perspectiva lor și reprezentanții societății civile, ai sectorului privat și ai diverselor instituții.
Problemele identificate, la modul sintetizat, sunt: oportunități reduse de integrare pe piața muncii, dezvoltare redusă a antreprenoriatului; dezvoltarea insuficientă a infrastructurii educaționale, lipsa serviciilor de educație și formare adaptate la nevoile grupurilor vulnerabile; insuficienta dezvoltare a serviciilor sociale față de nevoile anumitor categorii sociale vulnerabile; discriminare în deservirea categoriilor vulnerabile (în special romi); grad ridicat de infracționalitate și lipsa echipajelor de poliție și de jandarmi în zona cartierului; lipsa zonele recreative (parcuri și spații de joacă pentru
copii); inexistența unei infrastructuri medicale primare și de specialitate (medic familie, stomatologie, farmacie).
Din punct de vedere al perspectivei fiecărui grup implicat, problemele sunt asemănătoare. Diferența majoră constă în importanța pe care fiecare problemă o are pentru un anume grup. Astfel, pentru persoanele din ZUM au prioritate problemele legate de infrastructură, locuire, acces la servicii publice, risc de abandon școlar, iar pentru locuitorii SDL o problemă majoră este dezvoltarea insuficientă a infrastructurii educaționale, lipsa zonelor reacreative și inexistența infrstructurii medicale primare și de specialitate.
Dacă pentru locuitorii din SDL una dintre probleme este dezvoltarea insuficientă a infrastructurii educaționale, pentru persoanele din ZUM această problemă ar putea fi tradusă prin riscul de abandon școlar în care se află copii. Foarte mulți dintre copiii din teritoriul ZUM nu frecventează mai mult de opt clase, aceștia abandonând din varii motive, unul fiind lipsa de educație a părinților și nivelul de trai scăzut al familiei.
Conform informațiilor strânse în cadrul focus-grupurilor, slaba educație și lipsa unei activități formale a copiilor din teritoriul ZUM, coroborat cu lipsa unui loc de muncă pentru tineri și adulți și a unor venituri suficiente care să asigure un trai decent, a dus la creșterea infracționalității în zona cartierului Ferneziu.
O altă problemă identificată este lipsa educației sexuale și implementarea de campanii de sprijin în prevenirea unor sarcini în rândul minorelor și a sarcinilor nedorite, prin promovarea de metode anticoncepționale. Lipsa unor parcuri și locuri de joacă pentru copii a fost una dintre problemele cele mai identificate în cadrul focus grupurilor organizate. La nivelul SDL exista doar două locuri de joacă pentru copii, unul dintre acestea fiind foarte mic.
4.Acțiunile desfășurate anterior în teritoriul SDL
Acest subcapitol include o scurta prezentare a politicilor de dezvoltare locala intreprinse in teritoriul SDL in ultimii 5 ani.
5.Elemente complementare privind prezentarea teritoriului SDL
Printre elementele complementare care contribuie la dezvoltarea teritoriului SDL prin Strategia de Dezvoltare Locala se numara implementarea proiectelor ong-urilor de la nivel local si judetean pe urmatoarele domenii: educatie formala si non-formala, educatie ecologica si protectia mediului, promovarea educatiei prin intermediul egalitatii de sanse, gen, politici sociale coerente, facilitarea accesului la educatie prin implicarea facilitatorului din comunitate si a ingrijitorului de copii, facilitarea accesului la serviciile sanitare prin implicarea mediatorilor sanitari in viata comunitatii,
cresterea accesului pe piata muncii. Organizatiile care au implementat proiecte/actiuni in cartierul
Ferneziu au generat diverse tipuri de actiuni si activitati care au cuprins, informarea comunitatii cu privire la aspectele implementate, implicarea activa in procesul de implementare, consultarea comunitatii, activitati educationale, recreationale; asistenta sociala; asistenta psihologica; asistenta medicala; educatie pentru sanatate ;pregatirea si sprijinirea integrarii pe piata interna a muncii; voluntariat. Activitatile de dezvoltare comunitara si ocupare au cuprins seri interculturale, workshop-uri pe diverse teme cum ar fi: confectionarea de obiecte decorative, din materiale reciclabile, metode nonformale (joc, prezentari, discutii, art craft, exemplificare, joc de rol) de dezvoltare a personalitatii. In cadrul actvitatilor cultural-artisitice demarate de catre ong-uri in zona ZUM s-au format trupe de dans traditional rom si beat-box care au participat la diverse spectacole printre care, spectacole de Ziua Internationala a romilor 8 aprilie. Furnizarea serviciilor de consiliere pentru persoanele abuzate in familie, consiliere cu persoanele care genereaza comportamente antisociale. Au fost derulate campanii de informare publica si sensibilizarea pe tema egalitatii de gen, actiunile au constat in diseminarea si difuzia de materiale informative, organizarea de evenimente. S-au organizat campanii de ocupare a locurilor de munca pentru oamenii din ZUM prin intermediul senzibilizarii factorilor relevanti de pe piata muncii locale, care si-au aratat interesul pentru scoaterea la concurs a locurilor vacante pentru etnici romi.